Picnimic

martie 28th, 2011 § 18 comentarii

Cam ce rost or avea pentru animale jocurile de cuvinte, mă-ntrebai. eu inventam nume de căţei şi de motani, tu mă întrebai dacă pe ei îi amuză, eu îţi puneam podul palmei pe bot şi-ţi spuneam şezi, aport, latră, culcat, pas, nu e voie, bravo. din marsupiul hanoracului scoteam porumb copt şi căni de cafea. Apoi te aşezam lângă mine şi lăsam frâna de mână, pentru că deşi nu ştiam la ce foloseşte, ştiam că trebuie lăsată. În faţa mea se căsca o vale abruptă dar tu susţineai încontinuu că-i deal, pentru că, ori vedeai înapoi, ori vedeai prea departe. Şi totuşi a fost vale. Am căzut în ea ca pe roate. Am căzut până m-am enervat. Nu aveai dreptate. Vedeai numai ce nu era. După ce mi-am spus asta, te-am aruncat pur şi simplu pe geam. Am şters retrovizoarele şi parbrizul cu ajutorul unui iepure turmentat, apoi i-am oprit coada şi-am atârnat-o de oglindă. Chiar şi după ce rămăsese foarte mult în urmă, dădea din ea ca un apucat. Atunci am început să îi inventez nume şi porecle şi vedeam cum coada izbucnea în râs sau se întrista. După ce-am lămurit-o şi pe-asta, am tras pe dreapta şi te-am aşteptat. Ţineai un morman de ceaţă în mână iar când ai ajuns mi l-ai aruncat cu reproş la picioare. – Poftim, ai zis că ai nevoie de ea! Mi-am dat seama că pentru a mă uita la tine ca la un nebun, trebuie să-mi iau o mutră de femeie nebună; am refuzat; ceaţa părea să leşine de foame, am luat-o în braţe, am sprijinit-o de capotă şi i-am urlat că dacă nu-şi revine, când ajungem acasă o bag în maşina de spălat. Am vrut să plecăm mai departe dar toate cauciucurile erau moarte.
- Puteai să-ţi dai seama cât sunt de bătrâne doar după ridurile lor, spuneai. Uitându-mă la tine cu atenţie, într-adevăr, aşa părea, te-asemănai cu animalul numit anvelopă. – La ce-ţi serveşte să inventezi porecle de-animale, repetai. Şi-atunci ştiam precis că ce făceam era un lucru important. Am aşteptat o vreme învierea roţilor, am scos pătura de picnic, am mâncat, apoi am făcut autostopul; eu aveam rău de înălţime aşa că te-am condus doar până la piciorul telescaunului, apoi am coborât şi mi-am chemat un cal.

§ 18 răspunsuri la Picnimic"

Lasă un răspuns

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Ce este asta?

You are currently reading Picnimic at ora25.

meta

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 48 other followers