Ce trebuie evitat în literatură
mai 28th, 2011 § 20 comentarii
din lista unui scriitor perfect
inventat de Borges, Casares şi Silvina Ocampo.
- curiozităţile psihologice şi paradoxurile: crimele cauzate de bunătate, sinuciderile cauzate de mulţumire
- interpretările surprinzătoare ale unor personaje (ex: misoginia lui Don Juan)
- orice lucru nou sau uimitor (cititorii civilizaţi nu sunt amuzaţi de lipsa de curtoazie a unei surprize)
- joaca lipsită de scop cu timpul şi spaţiul
- poeziile, situaţiile, personajele cu care cititorul ar putea – Doamne fereşte! – să se identifice
- fundalul, ambientul, atmosfera (ex: căldura tropicală, beţia, vocea de la radio, frazele repetate asemenea unor refrenuri)
- începuturile şi sfârşiturile meteorologice (le vent se lève! il faut tenter de vivre!)
- metaforele vizuale, mai cu seamă derivate din agricultură, marinărie
- antropomorfismul
- cărţile care pretind a fi meniuri, albume de fotografii, hărţi rutiere
- orice ar putea fi o sursă de inspiraţie pentru ilustraţii
- orice ar putea fi o sursă de inspiraţie pentru un film
- imprevizibilul (ex: scene domestice în romane poliţiste)
- previzibilul (ex: scene erotice în romane de dragoste; mistere şi crime în romane poliţiste; fantome în povestiri fantastice)
sinuciderile cauzate de multumiri!
(hmmm, socratic sfat prin adaptarea la glorie)
bine, în logica de mai sus scriitorul perfect ar evita să-şi pună personajele în situaţii aşa de jenante iar după ce ar scrie cartea perfectă s-ar sinucide împăcat (dar şi ca măsură preventivă, pt. ca nu cumva tot el să intervină cu modificări ulterioare asupra textului; pe epitaf ar avea un citat din Barthes) :) poate.
Jean Barthes?
ei, hai! nu, personajul din gesta lui Turold.
aa nici nu mai ştiam că pe Jean îl cheamă altfel :D
păi trebuia să dea cineva un nume şi bartezianismului!
să nu mai zic de bardezianism :D
:))) de fapt al doilea intervine cu precizarea că moartea autorului a fost una lentă.
moartea autorului ca festin lent
citatul poate fi si din platon la o adica :)
tare drăguţi sunt aceşti copii care se jucau de-a oamenii mari :)!
:) deşi pt. casares şi silvina cred că era un chin.
cred c-as putea numi cate o carte sau povestire realmente buna, care sa incalce fiecare din regulile astea no-no.
ceea ce nu-nseamna ca nu sunt utile :)
si oricum, nu stiu nicio carte care sa le incalce pe toate!
:)) aaa, cei trei se dădeau pe ici pe colo drept exemplu negativ la câte unele “sfaturi utile” iar pe la sfârşit scriitorul perfect hotăra că în literatură trebuie evitată în fond literatura.
nu stiu ce sa scriu, dar vreau sa scriu ceva. socul e de la faza cu piticutii care ard,se mistuie incet si sigur. o, doamne, oare nu exista o asociatie pentru protectia piticutilor??? dar trebuie sa recunosc un lucru! sunt personajele (literare si nu numai)perfecte! nu ai ce sa le reprosezi!
erasmen, ai mare dreptate cu piticuţii, mare de tot :) dar n-ar avea asociaţia ce să împiedice, oricât ar vrea.
ei na. tu nu stii ca in unele tari e voie legal sa vanezi toti piticutii care nu sunt rude de gradul 1 cu tine insuti?
chiar si la noi in ro, se pare ca in delta dunarii piticutii sunt masacrati pt friptura, dupa ce-i lasa sa pasca in mari turme tot anul.
e infiorator.
cum nu? ştim, unii piticuţi chiar sunt obligaţi să asiste la prepararea fripturii şi apoi la servirea ei, fără să poată interveni în niciun fel.
http://ora25.wordpress.com/2011/05/16/31103/
Frumoasa lista :)
am să transmit autorilor :)