Per os

Am înţeles că trebuie să mă prezint de urgenţă la medic. De câteva săptămâni ud voci, deja au ieşit primele rămurele.

La medic mi-a fost pusă în faţă o farfurie plină cu mâncare. Cu mânuţele-amândouă am săpat în ea un tunel. În tunel am plantat copăcei, în ei am pus cuiburi, în el am ascuns lanterne, în el am aşternut pături. Cu şerveţelul m-am şters, cu şerveţelul am trimis în lume o urmă din ea. Am dat lumii dovada farfuriei zburătoare plină cu mâncare. Cu furculiţa am greblat în ea răsaduri, în răsaduri am pus seminţe de zorele. Cu linguriţa am adus-o înapoi la stadiul de mâncare mică, în linguriţă şi-a trăit copilăria ei de mâncare caldă. Această mâncare trebuie binecuvântată, spunea. Mă gândeam şi eu. Că trebuia cumva să fac totul până la capăt. Mă gândeam, mai precis, că ar trebui mâncată. Am mâncat-o din priviri atât cât am putut, pentru că sunt mioapă. Miopii nu pot practica microchirurgia oftalmologică. Miopii nu pot opera obstrucţiile de căi lacrimale. Am mâncat din priviri cât am putut dar ceva mi-a scăpat. – Stai liniştită, spune medicul, gestul contează.

Îmi iau gestul la pachet şi îl duc acasă. Scot celălalt gest din frigider şi ies pe preşul cu câine de pază. Îi dau bucăţelele de vitacarne din palmă. Vitacarnea nu e carne de vită, vitacarnea e carne de vitamină. Câinele împinge cu botul toate bucăţelele la o parte şi linge temeinic printre ele. Tu ai să mă laşi fără “linia vieţii şi a morţii peste care treci o dată” îi spun; mă aplec şi mă-nchei la citate; el lustruieşte bine pielea, să scăpăm de gratii. În timpul ăsta tu îţi netezeşti hainele cu mâna. Dacă nu netezeşti ceva, nu poţi să ieşi din casă. Mâinile trebuie să lase totul în ordine. Trebuie să facă inspecţia lor aeroportuară, să se asigure că nu pleci din greşeală cu cuţitul de pâine. Pantofii trebuie legaţi cu încetinitorul, sunt ultimele minute în care mai poţi să-ţi aminteşti dacă ţi-ai luat mobilul crimei şi ultimele în care mai poţi răspunde la fixul crimei în cazul în care până la urmă sună. Cânele ştie că-s ultimele minute şi munceşte tot mai aprig, îndepărtând plasa de şanţuri. Capul câinelui trebuie să verifice opera. Îi sprijin palma pe cap, pe fruntea lui nu rămâne nicio striaţie.