Respect!

Ce n-am reușit să fac a fost
Să iau taxiul
De fiecare dată când văd un taxi în drumul meu
Zic – ia uite, un taxi, aș putea să merg cu el!
Dar eu plătesc doar pentru ce nu pot să fac singură
Pot să îmi rup picioarele până acasă pe jos
De fiecare dată când nu iau taxiul
Mi se pare că am făcut o uriașă economie.

Îmi trebuia un ren mic
Un ren de pus în piept
Am găsit reni mici sub formă de:
Abțibilduri
Magneți
Marțipan
La târgul de antichități
Șase reni mici din bronz
Târau după ei o solniță în formă de sanie
Fără s-o verse.

Pe stradă erau atât de mulți oameni
Încât nu mai vedeam nimic de ei
Nu mai vedeam clădirile după care obișnuiam să mă orientez
Nu mai vedeam soarele
Atât de mulți încât m-am rătăcit
Din când în când îmi recuperam vederea
Intrând în câte-un salon de înfrumusețare
În vitrinele acestor saloane usturător iluminate
Ședeau bărbați cu fața spre bulevard
Cosmeticiene cu funduri prietenoase
Le smulgeau perișorii din nas
Asistam probabil la ultimele teste
De dinaintea îmbarcării pe o stație spațială.

– Ascultă la mine, nu-i lua niciun alt cadou,
Singurul lucru pe care și-l dorește
E o pereche de silicoane.
Domnul care vorbește are niște ghete foarte mișto
Verific dacă n-am plecat de-acasă în papuci.

Trec țiganii cu capra –
Ultima șansă pentru oamenii care n-au vecini.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.